Simptome si diagnostic

Majoritatea acestor tumori sunt benigne, cu crestere lenta si fara simptome evidente. Cand apar totusi simptome, acestea pot include crize epileptice, afectiuni ale vederii si auzului, modificari ale starii mentale, slabiciuni sau amorteli ale extremitatilor si hidrocefalie.

Diagnosticul initial se face pe baza de test imagistic RMN, iar clasificarea (grad I-benign, II-anaplastic sau III- malign) se face in urma testului histopatologic (biopsie).

[Sursa: traduceri selective din publicatiile doctorilor John K Park MD, PhD; Peter McLaren Black MD, PhD; Patrick Y Wen, MD; Jay S Loeffler, MD; April F Eichler, MD, MPH- 2012]

Recomandari de tratament pas cu pas

Pasul 1- Interventie chirurgicala vs. monitorizare activa

Unde? In spitale cu sectii de neurochirurgie

Cine? Doctor neurochirurg si echipa medicala de specialitate

Pacientii mai in varsta cu tumori de grad I/benign, mici si asimptomatice nu necesita tratament imediat, ci doar monitorizare activa (RMN dupa 3-6 luni si apoi o data pe an).

Pacientilor tineri insa li se recomanda de obicei operatie pentru ca tumora sa nu progreseze pe parcursul vietii. De asemenea, pacientii cu tumori de grad mai ridicat, simptomatice, care progreseaza, infiltrative sau cu edem cerebral vor trebui sa fie supusi unei resectii totale a tumorii (incluzand dura de care este atasata tumora), daca este posibil, intrucat aceasta interventie poate fi curativa. Neurochirurgul va decide insa daca tumora este operabila in conditii de siguranta a functiilor neurologice. Tehnici moderne cum ar fi imagistica pre/peri operatorie, microchirurgie, etc. ofera posibilitatea unei resectii cat mai complete in locuri greu accesibile in trecut. De asemenea, in unele cazuri, pentru a maximiza sansele de resectie completa, se poate efectua o procedura de embolizare pre-operatorie. Riscurile acestui tip de operatie, bineinteles, includ deficiente neurologice (in 2-30% din cazuri, in functie de locatia tumorii si cantitatea extrasa) si chiar decesul, mai ales in cazul pacientilor batrani. Alte riscuri care pot fi pre-intampinate sau tratate includ: edem cerebral, crize epileptice, tromboza venoasa, complicatii pulmonare, etc.

Inainte de operatie se vor efectua teste specifice precum radiografie pulmonara, analize de sange, teste de cardiologie, etc. la recomandarea echipei de medici din spital. Daca nu apar complicatii, durata totala de spitalizare este in general redusa (3-10 zile). In spitalele private din Romania costul total depaseste 20,000 de lei, fiind insa mult mai mic decat in spitalele din Europa.

Dupa operatie, spitalul va trimite spre analiza/biopsie o mostra de tesut din tumora pentru a determina exact tipul/histologia si a finaliza diagnosticul. Este de preferat insa sa solicitati si dumneavoastra sau familia o mostra, in cazul in care doriti teste suplimentare sau continuarea tratamentului in strainatate sau in studii de cercetare clinica. Institutul Victor Babes din Bucuresti prelucreaza de obicei analize mai amanuntite ale mostrei, gratuit sau la pret redus daca exista trimitere de la un medic oncolog din zona de resedinta a pacientului. Exista si o firma privata care face anumite teste mai specializate contra cost, Genekor din Bucuresti. Trebuie de asemenea luat in calcul ca in Romania, rezultatele detaliate ale biopsiei nu se finalizeaza de obicei decat dupa 10- 30 de zile.

Pasul 2- Radioterapie, chimioterapie

Unde? La spitale sau clinici de stat sau particulare, dotate cu aparate de radioterapie performante

Cine? Doctori oncolog si oncolog radioterapeut

Pentru tumorile de grad I care nu au putut fi complet inlaturate, cat si pentru tumorile de grad II si III, se recomanda radioterapie post-operatorie (IMRT sau radiatie stereotactica), intrucat aceasta prelungeste durata de supravietuire fara progresie a tumorii (reducand sansa de recidiva locala). Pentru gradul I se recomanda doze de radiatii zilnice de pana la 54 Gy, iar pentru gradul II si III se recomanda doze mai mari. Radioterapia stereotactica poate duce la aceleasi rezulatate ca si operatia, mai ales in cazul unor tumori in locatii sensibile, cum ar fi nervul optic.

Pentru mai multe detalii despre radioterapie si chimioterapie, va rugam cititi sectiunea “Recomandari de tratament pentru tumori cerebrale gliom de grad ridicat”.

Pasul 3- Monitorizare post tratament

De obicei se va recomanda un RMN post-tratament si apoi o data pe an pentru a monitoriza evolutia sau posibila recidiva a tumorii.

Tumorile de grad I pot recidiva local in unele cazuri, dupa care se pot trata de asemenea prin operatie si/sau radioterapie. In anumite cazuri, meningiomul poate recidiva metastatic (nu in creier).

Pasul 4- Tratament sistemic in caz de recidiva/progresie necontrolata

In unele cazuri, in ciuda interventiilor chirurgicale si radioterapiei, tumora poate reveni sau creste necontrolat. Nu exista un tratament standard recomandat unanim in acest stadiu, insa daca nu exista studii de cercetare clinica experimentale in care va puteti inrola, se pot incerca urmatoarele variante: chimioterapie cu hydroxyurea, un medicament targetat inhibitor de tip VEGFR (e.g. Avastin, Sutent) sau medicamentul ocreotide.

[Sursa: traduceri selective din publicatiile doctorilor Patrick Y Wen, MD; Helen A Shih MD; John K Park MD, PhD; Peter McLaren Black MD, PhD; Jay S Loeffler, MD; April F Eichler, MD, MPH- 2012]