Simptome si diagnostic

Simptome acute includ:  dificultati de respiratie datorate efuziei pleurale, ocluzie intestinala, tromboembolisme venoase.

In faza sub-acuta, femeile se pot prezenta cu o masa anexiala palpabila sau detectata la ecografie, simptome abdominale sau pelvice (dureri, senzatie de satietate, balonare, urinare frecventa).

Diagnosticul final nu se poate pronunta decat dupa interventia chirurgicala si examenul patologic. In general, femeile cu masa anexiala, nivel ridicat al CA125 in analizele de sange sau istorie familiala, etc. vor fi supuse operatiei pentru a confirma sau inifrma diagnosticul de cancer. Este important ca un medic oncolog cu specializare in ginecologie sa efectueze operatia sau sa colaboreze in planul de tratament.

Inainte de operatie, se va efectua o evaluare pre-operatorie, care include teste imagistice, testul genetic pentru mutatiile BRCA1/2 si sindromul Lynch, si cateodata paracenteza sau toracenteza.

Este de mentionat ca biopsia nu este recomandata in locul interventiei chirurgicale pentru a nu ruptura tumora, generand metastaza.

[Surse: traduceri si compilatii selective din publicatiile medicilor specialisti la nivel international Lee-May Chen, MD si Jonathan S Berek, MD, MMS]

Recomandari de tratament pas cu pas

1. Evaluare si tratament pre-operatoriu: se vor efectua teste imagistice si serologice si se va estima daca interventia chirurgicala poate reduce masa tumorala adecvat. In caz afirmativ, se va efectua operatia si se va administra medicatie preventiva (de exemplu, impotriva tromboembolismului venos).  Daca nu se poate determina exact potentialul de citoreducere, este mai bine a se efectua o interventie de laparotomie de diagnostic intai. Daca pacientul nu este operabil din cauza masei tumorale sau starii generale de sanatate, se va administra chimioterapie neo-adjuvanta pe baza de “platin”, cei mai multi medici din USA recomandand  regimenul intravenos carboplatin-paclitaxel pentru 3 cicluri, si nu chimioterapie locala intra-peritoneum.  Dupa acest tratament se va evalua din nou starea operatorie.

2. Interventie chirurgicala pentru a confirma diagnosticul, a estima stagiul bolii (I-IV) si pentru a elimina cat mai mult posibil din tumora, ceea ce este crucial pentru prognoza ulterioara. Operatiunea de citoreducere (eliminarea tumorii) are obiectivul de a nu lasa o margine mai mare de 1 cm in jurul tumorilor. De aceea, operatia trebuie efectuata de medici oncologi ginecologi. O inspectie sistematica a abdomenului si a tuturor organelor si ganglionilor trebuie efectuata in timpul operatiei pentru a resecta toata masa suspecta.

3. Chimioterapie adjuvanta:  dupa operatie se va administra chimioterapie abdominala sau intravenoasa pentru a reduce riscul de recidiva sau pentru a incetini evolutia bolii. Pentru femeile cu diagnostic de stagiu I si grad I nu este necesara chimioterapia. De asemenea, majoritatea doctorilor din USA nu recomanda mentenanta dupa incheierea ciclurilor initiale.

Daca in urma operatiei s-a reusit citoreducere totala, chimioterapia locala cu cisplatin+ paclitaxel este mai potrivita. Daca aceasta nu este posibila, se va administra carboplatin+paclitaxel intravenos o data la 3 saptamani (si nu doza densa) pentru 3-6 cicluri.

 Daca in urma operatiei au ramas margini tumorale, este indicat carboplatin intravenos la 3 saptamani si paclitaxel in fiecare saptamana (doza densa).

Avastin nu este indicat in cadrul chimioterapiei initiale, dar studii clinice curente (2013) au demonstrate prelungirea duratei de supravietuire pentru pacientii de risc ridicat (Avastin nu este aprobat oficial pentru cancer ovarian, deci costul foarte ridicat va fi suportat de pacient).

4. Monitorizare post-tratament: pacientii vor efectua examene fizice, serologice (CA-125) si imagistice regulate pentru a detecta posibila recurenta. Daca recurenta este numai pe baza testului CA-125, se recomanda supraveghere (si eventual terapie endocrinologica), si nu un nou curs de tratament.

5. Reoperare in caz de recidiva locala (non-metastatica)  O noua interventie chirurgicala este indicata numai in urmatoarele cazuri: recidiva e locala si cel putin la un an diferenta de interventia initiala, potential de resectie totala, raspuns la chimioterapia initiala, stare de sanatate generala buna.

6. Chimioterapia in caz de recidiva depinde de “senzitivitatea” la terapia cu platinum. Daca recidiva se produce la mai mult de 6 luni dupa chimioterapia initiala, exista sanse ca tumora sa raspunda din nou la un regimen pe baza de platinum.

 Asadar, pentru pacientii “senzitivi” se recomanda carboplatin plus liposomal doxorubicin datorita avantajelor de administrare si toxicitate sau carboplatin plus gemcitabine.  Nu este necesar a se adauga Avastin in acest caz. Daca pacienta nu tolereaza dubla terapie, carboplatin sau unul din agentii de mai sus ca monoterapie reprezinta o varianta acceptabila.

Pentru pacientii rezistenti la platinum, se recomanda fie monoterapia cu paclitaxel (daca nu au mai primit acest agent in prealabil) sau doxorubicin ori topotecan, fie dublul regimen Avastin+ agent chimioterapeutic care a dovedit o anume eficacitate, desi nu neaparat extinderea duratei de viata (Avastin nu este aprobat oficial pentru cancer ovarian, deci costul foarte ridicat va fi suportat de pacient). Pentru femeile cu obstructie intestinala maligna sau ascite recurente, chimioterapia nu prezinta avantaje. Se pot lua masuri paliative si de reducere a simptomelor.

Pentru unii pacienti eligibili, o a treia sau a patra linie de chimioterapie poate prelungi durata de supravietuire.

Pe langa tratamentul contra cancer, majoritatea pacientilor au nevoie si de tratamente contra simptomelor, cum ar fi medicamente pe baza de opium sau alte antinevralgice, anti-anxiolitice/anti-depresive si hormoni pentru incheieturi sau bufeuri de caldura.

De asemenea, nutritia cu Omega-3, ceai verde si negru, soia, etc. poate adduce unele beneficii.

[Surse: traduceri si compilatii selective din publicatiile medicilor specialisti la nivel international William J Mann Jr., MD, Eva Chalas, MD, FACOG, FACS, Fidel A Valea, MD, Panagiotis A Konstantinopoulos, MD, PhD, Robert E Bristow, MD, MBA, Thomas J Herzog, MD, Deborah K Armstrong, MD, Michael J Birrer, MD, PhD, Robert L Coleman, MD, Paul Sabbatini, MD]

Tratamente experimentale

Daca este posibil, este recomandat ca pacientii cu stagiu III/IV sa se inroleze in studii clinice experimentale din Romania, Europa sau USA. De exemplu, compusii cediranib, trebananib, vintafolide, pazopanib, inhibitori PARP si imunoterapie cu ‘monoclonal antibodies’ par a avea activitate impotriva cancerului ovarian si sunt studiati in cadrul experimentelor clinice din spitale de referinta.

Alte modalitati experimentale precum terapia virologica, vaccinuri sau radiere intra-operativa nu au demonstrate beneficii concrete.

[Surse: Medscape, literatura online]